Critica de arta
„…cu taina mea, sporesc a lumii taina”. Lucian Blaga
,,…Graficianul si pictorul Maria Balea realizeaza o imagistica structurata pe forme evocatoare, atent elaborate din elemente, motive si combinatii alese, codificate, metaforice. In discursul ei plastic artista, cu toate ca s-a dedicat in anii din urma cu precadere picturii, penelului şi acrilului, n-a renuntat complet nici la formatia ei de baza recurgand frecvent la mijloacele caracteristice ale graficii. In tablourile realizate in tehnica mixta grafismul, desenul viguros si expresiv ocupa in continuare un loc dominant, definitoriu. Ideea de structura este omniprezenta in lucrarile semnate de Maria Balea, care se disting printr-o unitate compozitionala perfecta, concentrata si densa. Imaginiile proiectate pe carton si panza din sferele launtrice se supun cu rigurozitate legiilor si algoritmului ordonarilor spatiale. Plasticiana isi studiaza, cerceteaza, analizeaza si exteriorizeaza propriul ei eu. Transforma in imagini sugestive lumea ei interioara. Fantezia, subconstientul, sufletul, mentalul, imaginatia, iluziile, emotiile si impresiile acumulate, memoria, tainica lume a aminitirilor, a viselor si trairilor constituie o sursa de inspiratie inepuizabila pentru Maria Balea. Majoritatea compozitiilor sunt concepute, elaborate si finalizate in numele echilibrului geometric, artistic si psihic …” János Szekernyés
,,...Maria Balea este preocupata preponderent de structurile cromatice in varianta teserilor de culoare, dar se face inca resimtit gustul graficianului pentru textura liniara. Componenta de pictura a imaginii, desi dominanta, se cantoneaza in nivelele de substanta, de fond si se supune regimului armonic, astfel incat acordul cromatic isi poate asuma, fie si implicit, rafinamentul nuantelor…
…Imaginea inregistreaza o anume generalizare prin culoare, dar se particularizeaza prin intervenţia grafica. Substanta cromatica arata armonie si luminozitate, simt decorativ si finete, este sensibila, diafan manifestata. Adaosul grafic este subliniere si dinamism, accent necesar, confera elocventa si coeziune, este gest, scriere pe deasupra. Cele doua componente, cromatica si grafismul, sunt vadit complementare: o parte, care nu poate fara cealalta, exprima felul in care se lasa intregita, felul in care este completata. Asadar avem de a face cu o diada, dar nu una de tip dihotonic, ci avem de a face cu un dualism intregitor. Precum Yang şi Yin o structura exista numai cu rostul de a completa pe cealalta, jumatatea prezenta iveste automat cealalta jumatate. Cea prezenta face loc imediat celei care apare, culoarea face loc liniei, localitatea cromatica face loc traseului liniar. Intre jumatatea cromatica si jumatatea grafica, intre fond şi forma, intre substanţa şi esenţa se produce, de fapt, finalizarea imagistica… La randul ei, expresia, ca adresare, se manifesta alternativ intre o frontalitate verticala bidimensionala si o orizontalitate datorata unei priviri de sus ca si cand ar fi o vedere aeriana. Astfel ca vedem, cand un panou scenografiat spatial, cand o harta pentru o lume vazuta plonjant, cand un spatiu localizat, cand un spatiu aleatoriu. Intre aceste alte polaritati transpunerea imagistica accepta miscarea, prin gest, in realizare si, prin caracterul asternerii, in efectul cromatic, de aceea lucrarile se si ofera franc, aşa cum sunt, esentialmente fundamentate pe ritmica, fie ca este vorba de ritmica generala a formelor, fie pe ritmica detaliilor cromatice…
…Compozitia nu sufera in urma domniei suprafetei, a hegemoniei bidimensionale, ci, dimpotriva, isi potriveste astfel mai eficient ritmul de forme şi ritmul de culori in cadente alerte, puţin grabite. Astfel este posibil ca, atunci cand isi face simtita prezenta sugestia frontalitatii, sa apara efectul unei vagi departari, iar cand se sugereaza orizontalitatea, sa survina efectul unei difuze inaltari. Prin aceste lucrari poti doar sa te departezi in spatiu sau sa te inalti in spatiu, intr-un spatiu, evident, al simtirii. Pictura de acum a Mariei Balea comunica ceva ce poti simti cand esti ajutat de privirea care esentializeaza lucrurile pentru a le transforma in stari. Lucrurile devin stari, adica devin forme abstracte si culori independente, forme libere si culori disponibile.
…Toate la un loc reprezinta o manifestare a prezentului prin forma si culoare, o clipa de fata in care s-a blocat timpul. Este un prezent atemporal, poate, nestiut, etern, intrucat aceste structuri nu lasa impresia ca vor imbatrani. Sunt structuri de abolire a timpului pana la diafan, pana la vaporozitate, pana la transparenta. Este perceputa finetea din ce in ce mai accentuata a unei lumi alcatuita numai din culori sensibil rafinate si din linii fin distilate. Acest fel de alchimie imagistica evoca inrourate panze de paianjen, matinali valatuci de aburi şi dimineti cu cerneri de lumini precum in romanticele rasarituri. Ceva de vitraliu, pentru atunci cand anotimpul verii transpune in jurul nostru un moment de exceptie, un moment paradisiac. Ioan Iovan, Critic de arta
,,…Solutia post-moderna dezvoltata de artista pune accent evident pe calitati specific picturale dar in egala masura dezvaluie o abordare programatica a structurilor si materiei de pe pozitiile unui impatimit şi dotat gravor. Lucrarile sale imbina trasaturi informale si gestuale, uneori vagi aluzii figurative, cu elemente de scriere sensibila. Detasata de orice aspect narativ, situata oarecum in afara unor subiecte univoc definite, exceptand sugestiile impuse de unele titluri din catalogul expozitiei, Maria Balea a dezvoltat un plan artistic generic ca echivalare cromatica a unor „registre ale memoriei”. Dominanta abstraca evidenta este corelata astfel cu o explicitare programatica, sa-i spunem „concreta”, care sustine si motiveaza un demers fluent şi de o cursiva naturalete expresiva. Nimic fortat, nimic stangaci si nimic ostentativ. Se observa ca artista se exprima in contextul unei formule bine articulate, susţinuta de o dotare şi o experienta personala cumulativa complexa. Un fel de ecrane ale memoriei, delicate şi translucide (pictura care echivaleaza performante specicifice de gravura), alternate cu insertii de materie-texturi si chiar colaje (cu trimiteri sau descinderi din cologravura), semne si litere, in esenta o scriitura libera, totul orchestrat si compus cu mult rafinament, suita de lucrari expuse a generat o receptie vizuala pregnanta, susceptibila de amplificare la vizionari repetate…O arta de calitate sau cu suport autentic se poate verifica la nivelul receptorului avizat si printr-un test definitoriu, extrem de simplu. Daca la o prima parcurgere-vizionare te impresioneaza sau socheaza posibil prezinta centre expresive de interes, aspect pe care il verifici, dupa o pauza, printr-o o noua vizionare. De multe ori o a doua vizionare poate constitui o decepţie in privitor-dezvaluind golul din spatele imaginilor. Daca, dimpotriva, o vizionare repetata iti dezvaluie noi si noi fatete de sensibilitate si maiestrie, te atrage din ce in ce mai mult, cum este şi cazul expozitiei Mariei Balea, inseamna ca artistul (adevarat si nu facut) are ceva de spus, incantandu-ne de fapt prin bogatia si frumusetea specifica a limbajului plastic bine articulat, cat şi prin densitatea implicarii in opera….” Ciprian Radovan
. … In panzele sale sunt puse impreuna dozat, intr-o aleasa cumpanire, pata cu linia, opacitatile cu transparentele libertatea energica a gestului cu o anume disciplinare, rigorare a trasaturii de cutit şi un fel de punere in parti egale in talerele unuei imaginare balante a zvacnetului gestului lui Hartung şi respectiv a ordinii trasaturii de cutit a lui Soulange sau ale lui Bisiere. Peste toata aceasta tesatura de linii şi pete pluteste duhul unei dorinte de a aduna imaginea, de a-i coagula energiile launtrice. Tabloul, intr-un fel de autonomie de tip „ greenberg-ian”, se structureaza tinand seama in permanenta de limitele sale concrete de laturile patratului sau ale dreptunghiului, de trama lui intima. Fiecare compozitie isi organizeaza dinamica energiilor launtrice sub semnul bidimensionalitatii specifice tabloului modern.
…Tablourile Mariei Balea creeaza privitorului impresia unor ferestre cu perdele semi transparente. Dialectica sugestiei ocultare-revelare da farmec picturilor sale. Orice pornire launtrica suspectata ca ar putea iesi din masura e supusa unui proces de surdinizare, de trecere a ei in registrul subtilitatilor, al rafinamentelor nuantarilor şi transparentelor. Dar modalitatile de mixare se extind si prin incorporarea in economia tabloului, a colajului textil, a voalului, la propriu, integrat desigur organic in campul compoziţional. Texturile fine ale tesaturilor de panza colate, imbogateste gama de mijloace de expresivizare a suprafetei picturale valorizarea texturii panzei suport e amplificata de concretetea panzei colate…Alburile ei dau un aer de puritate iar marginile supuse arsurilor de flacara incarca tabloul cu accente dramatice.
Aceasta ambiguitate data de jocul opacitatilor si transparentelor, ocultarilor şi fragmentelor de suprafete clare, a relatiei dintre linie si pata, tenta plata si scriitura, rigoare si libertate a gestului, culoare vie si „grisarea” ei, pictura si colaj textil, dau farmecul si personalitatea picturii Mariei Balea. O pictura care defineste…’’ Onisim Colta, artist
,,…Pictura Mariei Balea compune suprafata combinand, in functie de momentul subiectiv, gestualismul si informalul. O miscare ampla, lenta, a maselor cromatice este intersectata de miscarea rapida, intens dinamica a gestului marcat, deseori de un accent cromatic agresiv. Gestul intra in dialog cu suprafata in care evolueaza cu temporalitatea lor lenta masele cromatice rafinate, de griuri calde sau reci, fie impunand un accent puternic, transant, de culoare aproape pura sau o grafie puternica ca o condensare de narativitate prefigurala, fie ca descarcare fulguranta a unei tensiuni sublimate in semnalarea ca proces directionat spre generarea de semn.
Discursul pictural al artistei, transpune vizual aceasta permanenta a desincronizarilor intre timpul subiectiv, disponibil accelerarilor si fragmentarilor, ritmat de incidenţe exterioare si interioare, si timpul unei realitati cu alte repere decat cele ale agitatiei umane, ale duratelor istorice si cotidiene, al imediatului biologic sau cultural.’’ Alexandra Titu, Critic de arta